Nu lasa posteritatii mostenirea unei manii surde pe soarta nedreapta. Ridica mainile catre cer si striga-ti povara ce te apasa pana cand muschii nu vor mai putea tine pasul cu indarjirea sufletului. Ai ajuns de unde ai plecat fara a lasa un semn al trecerii tale prin viata, iar menghina timpului nu te-a iertat si te-a prins in jocul pe care il stie cel mai bine si pe care nu l-a pierdut niciodata in fata "Omului". Iti ramane sa visezi, sa iti imaginezi cum ar fi fost daca si sa iti cladesti universul in regatul lui Morfeus. Si daca esti acolo, asteapta-ma si pe mine pentru ca inca nu am reusit sa pun prima caramida la temelia reveriilor mele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu